Măgărita a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă din teacă în mână, s-a abătut din drum, si a luat-o pe câmp. Balaam si-a bătut măgărita ca s-o aducă la drum. Îngerul Domnului S-a asezat într-o cărare dintre vii, si de fiecare parte a cărării era câte un zid. Măgărita a văzut pe Îngerul Domnului; s-a strâns spre zid, si a strâns piciorul lui Balaam de zid. Balaam a bătut-o din nou. Îngerul Domnului a trecut mai departe, si S-a asezat într-un loc unde nu era chip să te întorci nici la dreapta nici la stânga. Măgărita a văzut pe Îngerul Domnului, si s-a culcat sub Balaam. Balaam s-a aprins de mânie, si a bătut măgărita cu un băt. Domnul a deschis gura măgăritei, si ea a zis lui Balaam: "Ce ti-am făcut, de m-ai bătut de trei ori?" Balaam a răspuns măgăritei: "Pentru că ti-ai bătut joc de mine; dacă as avea o sabie în mână, te-as ucide pe loc." Măgărita a zis lui Balaam: "Nu sunt eu oare măgărita ta, pe care ai călărit în tot timpul până în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ti fac asa?" Si el a răspuns: "Nu." Domnul a deschis ochii lui Balaam, si Balaam a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă în mână. Si s-a plecat, si s-a aruncat cu fata la pământ. Îngerul Domnului i-a zis: "Pentru ce ti-ai bătut măgărita de trei ori? Iată, Eu am iesit ca să-ti stau împotrivă, căci drumul pe care mergi, este un drum care duce la pierzare, înaintea Mea. Măgărita M-a văzut, si s-a abătut de trei ori dinaintea Mea; dacă nu s-ar fi abătut dinaintea Mea, pe tine te-as fi omorât, iar pe ea as fi lăsat-o vie." Balaam a zis Îngerului Domnului: "Am păcătuit, căci nu stiam că te-ai asezat înaintea mea în drum; si acum, dacă nu găsesti că e bine ce fac eu, mă voi întoarce." Îngerul Domnului a zis lui Balaam: "Du-te cu oamenii acestia; dar să spui numai cuvintele pe care ti le voi spune Eu.” [Numeri 22:22-35]
În dimineata aceasta am privit cu atentie spre o imagine pe care am primit-o pe email si mi-am dorit ca Domnul Isus să-mi vorbească prin Cuvântul Lui acele lucruri pe care El ar avea să mi le spună pentru azi, astfel am citit versetele de mai sus… si m-am gândit: Ce măgărită obositoare! Ce măgărită plictisitoare! Ce măgărită insuportabilă avea Balaam! Chiar că merita s-o omoare, devenind o pricină de supărare si întristare pentru cel pe care ea îl slujea de atâtia ani… Cum de îndrăznea ea să nu fie de acord cu Balaam!...
Da, la prima vedere ar părea că măgărita a fost neascultătoare fată de stăpânul ei, fiindcă în loc să meargă si ea pe drum, asa cum se mergea, citim că măgărita aceasta a luat-o pe câmp, si sigur că traseul acela nu a fost deloc confortabil pentru Balaam, asa că a pedepsit-o imediat, bătând-o, dar se pare că bătaia aceea n-a ajutat, fiindcă măgărita din nou face ceva nepotrivit si-i strânge în zid piciorul lui Balaam, chiar că stia că îl va durea… Sigur că măgărita din nou merită o bătaie bună… dar se pare că nici acum nu s-a potolit si, pentru a treia oară, măgărita iar este „neascultătoare”, luând o pozitie de „încăpătânare” fată de Balaam, asezându-se în drum, provocând furia si mânia stăpânului ei, care cred că a strigat la ea, luând si un băt, cu care si-a lovit măgărita, convingând-o ca astfel să înceteze să mai facă lucrurile acelea si să asculte de el…
Însă, Balaam era orb spiritual, el plecase pe un drum si era sigur că merge pe un drum bun, că e bine ce dorea să facă în continuare, însă nu-l vedea pe Îngerul Domnului care i se împotrivea, ci el vedea doar deranj, circumstante care îl sâcâiau, care nu se potriveau dorintelor lui si pentru acele circumstante găsise deja un vinovat: da, era măgărita lui… Dar ce-o fi avut si măgărita aceasta de nu-l lăsa în pace pe Balaam? De ce nu-si vedea ea de viata ei? De ce încearcă ea de trei ori să scape viata stăpânului ei, si să mai fie si bătută pentru asta?...
Măgărita îl iubea pe stăpânul ei, îl slujea cu drag, îi fusese devotată ani întregi, la bine si la greu, de ajutor de atâtea ori, însă, de data aceasta, felul în care ea dorea să-l ferească pe Balaam de pericol, i-a produs supărare si mânie stăpânului ei, asa că Balaam, neîntelegând pericolul, o bate de trei ori pe măgărita lui, desi ea îi dorea binele.
Dar noi, oare împotriva cui ne luptăm azi? Ore pe cine „batem” noi prin insulte, batjocură, jigniri si ironii, actionând împotriva celor ce ne vor binele, fiindcă felul în care ei reactionează văzând pericolul în care suntem, ne produce disconfort si repulsie? Suntem ca si Balaam, orbi? Suntem atât de siguri că drumul pe care mergem este bun, încât ne vom mânia imediat ce cineva nu va fi de acord cu ceea ce facem noi?
(Turcoman Andrei)
În dimineata aceasta am privit cu atentie spre o imagine pe care am primit-o pe email si mi-am dorit ca Domnul Isus să-mi vorbească prin Cuvântul Lui acele lucruri pe care El ar avea să mi le spună pentru azi, astfel am citit versetele de mai sus… si m-am gândit: Ce măgărită obositoare! Ce măgărită plictisitoare! Ce măgărită insuportabilă avea Balaam! Chiar că merita s-o omoare, devenind o pricină de supărare si întristare pentru cel pe care ea îl slujea de atâtia ani… Cum de îndrăznea ea să nu fie de acord cu Balaam!...
Da, la prima vedere ar părea că măgărita a fost neascultătoare fată de stăpânul ei, fiindcă în loc să meargă si ea pe drum, asa cum se mergea, citim că măgărita aceasta a luat-o pe câmp, si sigur că traseul acela nu a fost deloc confortabil pentru Balaam, asa că a pedepsit-o imediat, bătând-o, dar se pare că bătaia aceea n-a ajutat, fiindcă măgărita din nou face ceva nepotrivit si-i strânge în zid piciorul lui Balaam, chiar că stia că îl va durea… Sigur că măgărita din nou merită o bătaie bună… dar se pare că nici acum nu s-a potolit si, pentru a treia oară, măgărita iar este „neascultătoare”, luând o pozitie de „încăpătânare” fată de Balaam, asezându-se în drum, provocând furia si mânia stăpânului ei, care cred că a strigat la ea, luând si un băt, cu care si-a lovit măgărita, convingând-o ca astfel să înceteze să mai facă lucrurile acelea si să asculte de el…
Însă, Balaam era orb spiritual, el plecase pe un drum si era sigur că merge pe un drum bun, că e bine ce dorea să facă în continuare, însă nu-l vedea pe Îngerul Domnului care i se împotrivea, ci el vedea doar deranj, circumstante care îl sâcâiau, care nu se potriveau dorintelor lui si pentru acele circumstante găsise deja un vinovat: da, era măgărita lui… Dar ce-o fi avut si măgărita aceasta de nu-l lăsa în pace pe Balaam? De ce nu-si vedea ea de viata ei? De ce încearcă ea de trei ori să scape viata stăpânului ei, si să mai fie si bătută pentru asta?...
Măgărita îl iubea pe stăpânul ei, îl slujea cu drag, îi fusese devotată ani întregi, la bine si la greu, de ajutor de atâtea ori, însă, de data aceasta, felul în care ea dorea să-l ferească pe Balaam de pericol, i-a produs supărare si mânie stăpânului ei, asa că Balaam, neîntelegând pericolul, o bate de trei ori pe măgărita lui, desi ea îi dorea binele.
Dar noi, oare împotriva cui ne luptăm azi? Ore pe cine „batem” noi prin insulte, batjocură, jigniri si ironii, actionând împotriva celor ce ne vor binele, fiindcă felul în care ei reactionează văzând pericolul în care suntem, ne produce disconfort si repulsie? Suntem ca si Balaam, orbi? Suntem atât de siguri că drumul pe care mergem este bun, încât ne vom mânia imediat ce cineva nu va fi de acord cu ceea ce facem noi?
(Turcoman Andrei)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu