Un pas mare, pe un drum lung si strimt.

Am vorbit cu mama mea despre pasul pe care vreau sa il fac, si mi-a zis ca ea crede ca e prea devreme, dar ar fii de acord, si a zis ca brusca mea schimbare din rau in bine, la doborat putin pe tatal meu, si nu stie cum va reactiona cand ii voi spune decizia pe care am luat-o. Pentru ca daca ii voi spune ca vreau sa fac pasul acesta as risca sa imi interzica sa mai vin la biserica, sau poate chiar sa provoace neintelegeri majore in familia mea, si sa raman fara casa. Voi vorbi si cu el la sfarsitul lunii mai, deocamdata vreau sa imi asigur locuinta la bunicii mei de la Glimboca, sa fiu sigura ca daca tatal meu refuza, (iar eu, incapatanata cum sunt, si cum Il iubesc pe Domnul mai mult decat imi iubesc viata, o sa vreau sa ma botez si fara voia tatalui meu), atunci va trebui sa am unde sta macar o perioada, pana o sa pot sta pe picioarele mele. Va rog din toata inima sa va rugati pentru mine, si poate eu nu pot sa va dau cadouri in schimb pentru rugaciunile voastre, dar credeti-ma, avem un Dumnezeu MARE, avem un TATA SFANT, El se va ingriji de voi, si o sa va rasplateasca mila. Multumesc pentru sprijin, si pentru ajutor, Domnul sa va binecuvinteze!!!!!

(Alessia)