Poezie

Cat ai trait, ai strins si-ai strins
Cum strange de pe crengi furtuna.
Si-acum te uiti cu suflet plans
Ca toate cite ti le-ai strins,
Te lasa una cate una.

Ai vrut in lumea de nevoi
Sa-ti faci un rai, Ce cutezanta!
Si-acum dai totul inapoi
Si pleci din rai cu pumnii goi.
Iar unde pleci, tu n-ai speranta.

Ai vrut, aici pe acest pamint,
Sa-ti saturi inima flaminda.
Dar toate aici se duc pe vant.
Iar mai incolo de mormant
Tu nu ti-ai strans decit osanda.

Ai vrut sa fii inconjurat,
De tot ce mangie privirea
Dar vai, cu cat ai adunat
Cu cat de lume te-ai legat,
Cu-atat mai grea e daspartirea.

Priveste dar ce ti-a ramas
Si singur judeca-ti fiinta.
Isus te cheama, fa un pas,
Si-apuca-n ultimul tau ceas,
Comoara cea de pret: cainta!

(Turcoman Andreii)